Alexander Bolotnikov
Un rabin ortodox a spus pastorul, care a rămas într-o vizită în Israel că Dumnezeu vorbește în ebraică. „Nu El, fiind atotputernic, nu este capabil să înțeleagă orice limbă de pe pământ?“ - a întrebat pe pastor. „Da,“ - a răspuns rabinul, - „El poate înțelege orice limbă, dar ebraica - mama lui. De aceea, un evreu se roagă în ebraică. "
Primul număr al oricărei societăți misionare a Martorilor lui Iehova: „Știți că numele lui Dumnezeu - Iehova?“.
Adepții teoriei Numele Sacru va merge la tejghea și să spună: Numele Lui ar trebui să fie pronunțată ca YAHVEH. Ei chiar continuă, argumentând că numele „Isus“ este greșit și ar trebui să fie pronunțată ca YAHOSHUA. Acesta este un nonsens mare. transliterare ebraică a numelui său - YESHUA. Acesta nu este un nume propriu. Aceasta este substantivul ebraic corect care înseamnă „mântuire“. Structura gramaticală propusă de adepții teoriei Numelui Sfânt în ebraică nu există. Grecii pronunță numele lui Yeshua Isus (Yesus). Motivul pentru aceasta este simplu. „W“ este nici un sunet în limba greacă. Astfel, oricare din cuvântul ebraic, care conține litera „pneu» (ש), vor fi înregistrate cu ajutorul «Sigma», litera grecească. Probleme fonetice apar întotdeauna între limbi. Limba coreeană nu are nici un sunet „p“, în timp ce în Hawaii nu este o serie de sunete, care sunt prezente în limba engleză. Apostolii știau diferența dintre fonologia de ebraică și greacă, și nu sunt considerate ca fiind o problemă de a scrie numele lui Isus de Luca în Evanghelia sa și Faptele Apostolilor.
Să ne uităm la mărturia biblică.
Problema numelui lui Dumnezeu a fost menționat pentru prima dată în capitolul 3 din Exod. Aceasta este povestea întâlnirii lui Moise cu Dumnezeu, care părea să-l din rugul aprins. Și Martorii și urmașii lui Iehova ale teoriei numele sacru se referă la textul Exod. 03:15 ca dovadă lor cele mai importante. Cu toate acestea, m-aș uita la 15 textul în contextul său imediat, care va începe cu întrebarea lui Moise în versetul 13. „Și Moise a zis lui Dumnezeu: Iată, când voi veni la copiii lui Israel, și spune-le:, Dumnezeul părinților voștri ma trimis la tine. Și ei mi-ar spune: Care este numele lui? Ce să le spun? "
Dumnezeu începe să răspundă la Moise în versetul 14, mai degrabă decât 15. „Dumnezeu a zis lui Moise:«Ehyeh-Asher-Ehyeh». El a continuat: „Așa să vorbești copiilor lui Israel: Ehyeh ma trimis la voi.“ (Publicarea Jewish Society Translation, Publication Society Jewish [JPS]).
Traducerea ebraică este selectată pentru a demonstra modul în care apare traducerea tradițională în limba engleză a frazei „Eu Sunt El care este“ sub forma transliterat a textului ebraic original. Cu alte cuvinte, pentru prima dată în versetul 14, Dumnezeu se numește pe Sine Ehyeh Dumnezeu, mai degrabă decât YAHWEH. Ce înseamnă acest cuvânt misterios?
Acest misterios Ehyeh distruge complet argumentul principal stabilit în primul capitol al cărții „numele sacru“, care afirmă că Dumnezeu are un nume propriu unic. Ehyeh - acest lucru nu este un nume propriu. Aceasta este o formă imperfectă a verbului „a fi“ (în rădăcină ebraică HYH). verb ebraic biblic nu are timp, la fel ca în limba engleză, dar poate fi folosit într-o aspecte perfecte sau imperfecte. aspect imperfecți înseamnă acțiune incompleted. Cu alte cuvinte, verbul „a fi» (HYH) în starea imperfectă a fi aspect înseamnă a avea nici un scop. Astfel, cuvântul ebraic Ehyeh mult mai largă decât în limba engleză „EU SUNT.“ Acesta include „a fost, este și va fi.“
Aceasta este ceea ce a scris Ioan în cartea Apocalipsei. „Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, spune Domnul, care este și care a fost și este să vină, Cel Atotputernic“ (Apocalipsa 1: 8 .. King James traducere). Iată cum John traduce expresia ebraică «Ehyeh-Asher-Ehyeh» grec al cărui verbelor au o structură clară, precum și în limba engleză.
Acum, să ne uităm la versetul 15. „Și a zis Dumnezeu lui Moise: Așa să vorbești copiilor lui Israel: Domnul, Dumnezeul părinților voștri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov ma trimis la voi. Acesta este numele meu pentru totdeauna și amintirea mea pentru toate generațiile. "
În cele din urmă, există bine-cunoscutele patru litere YHWH „LWHY“ BWTYKM - Domnul, Dumnezeul părinților voștri. YHWH - este o abreviere a unui nume mai lung pe care Dumnezeu a folosit pentru prima dată în versetul Ehyeh-Asher-Ehyeh, traducerea corectă a ceea ce am discutat mai devreme.
Fiecare gramatician ebraică înțelege că cuvântul YHWH și „HYH (pronunțat Ehyeh) au o rădăcină comună HYH. Litera ebraică „Yud» (י) și „vav» (ו) sunt foarte asemănătoare și pot fi interschimbabile gramatical în scris. Prefixul „„“(«Aleph») se referă la prima persoană, în timp ce prefixul«d»(«Yod») înseamnă o terță parte. Cu alte cuvinte, Divine numele YHWH este derivat din verbul ebraic „a fi“ un terț într-un timp imperfect, care este înregistrată în forma YHYH.
Este important să se spună numele lui?
Regele David a scris în Psalmul: „Ei vor avea încredere în tine ce cunosc Numele Tău: Căci nu ești părăsit-i ca Tine, Doamne caută,“ Ps. 09:11.
Ceea ce implică o cunoaștere a numelui? Martorii lui Iehova insistă că numirea numele lui Dumnezeu este de o mare importanță pentru mântuire.
Exemplul lui Isus este foarte importantă și ușor de înțeles pentru creștini.
Atunci când un copil cheamă părinții după nume, este văzut ca un semn de lipsă de respect grave.
Desigur, știm numele tatălui nostru, dar îndrăznim să-l cheme cu acest nume? Dacă Dumnezeu - Tatăl nostru, atunci nu ar trebui să utilizeze rugăciunile noastre exemplul lui Isus?
În culturile Orientul Mijlociu soția Est nu va apela niciodată pe soțul ei pe nume. Când Abigail a venit la David, să își ceară scuze pentru comportamentul soțului ei, ea l-au numit „Domnul meu“ (1 Sam. 25). Batșeba a apelat la soțul ei în acest mod (3 Kg. 1). Acest tip de relație și de tratament a existat în vechiul Orientul Mijlociu, datorită faptului că un om a fost văzut ca un apărător al femeilor și garanții în aspectele juridice și morale ale vieții. Cultura relațiilor de familie și sistemul juridic s-au schimbat. Statutul femeilor în societate creștină în conformitate cu Gal. 03:28 este de sex masculin. Dar nu sa schimbat Noul Testament relația noastră cu Dumnezeu? Dacă soția în vechea cultura din Orientul Mijlociu a făcut apel la soțul ei, astfel, atunci cât de mult mai demn de respectul nostru pentru Creator!
„Onorarea numele Domnului cere ca cuvintele pe care le folosim în conversație cu Dumnezeu, rostit cu respect. „Sfânt și înfricoșat este numele lui“ Psalmul 110: 9. Noi nu ar trebui să fie luate niciodată în nici un fel ușor la titlul sau numele Divinității. În rugăciune, vom intra în sala de recepție a Celui Prea Înalt, și trebuie să stea înaintea Lui în venerație. Îngerii își acoperă fața în prezența Lui. Heruvimii, serafimii luminos și sfânt se apropie de tronul Său cu respect solemn. În mult mai mult respect avem nevoie, ființe limitate, păcătoase apar înaintea Domnului, Făcătorului nostru „(Ellen G. White, 106,2 MB).
Pentru orice evreu religios care înțelege și apreciază pronunția ebraică a numelui YHWH este un semn de lipsă de respect gravă față de Dumnezeul Atotputernic. Din cele mai vechi timpuri, rabinii au fost serios îngrijorat de faptul că după ce a citit Scriptura, în cazul în care numele lui Dumnezeu YHWH apare 6828 ori, cineva începe să abuzeze pronunția numelui său. Prin urmare, Masoreții care au vocalelor în textul Bibliei ebraice (care consta doar din consoane) pentru a rămâne sub Cuvântul lui YHWH vocalele din cuvântul Adonai (Domnul meu). Aceasta a fost o lectură tradițională evreiască a numelui divin bazat pe Geneza 18: 2.
Primii creștini nu au oamenii de știință știu despre modul evreiesc de scriere. Când au citit Cuvântul lui YHWH cu vocalele mnemotehnică sale, apoi l-au pronuntat ca „Iehova“. Această pronunție, deși incorect, este tradițională pentru multe biserici creștine. Nimeni nu știe vocalize exacte ale celor patru consoane reprezentând numele lui Dumnezeu.
Pronunția «Domnul» este astăzi un acord condiționat între oamenii de știință moderni.
Tradiția lectură Adonai (Domnul meu), există cel puțin în momentul Septuaginta, traducerea greacă a Scripturilor ebraice. Rabini care a efectuat traducerea, a folosit cuvântul grecesc Kyurios (Domnul), pentru a traduce tetragrama YHWH în greacă. Ei pur și simplu a făcut-o pe baza tradiției rabinice.
Este adevărat că o traducere perfectă a Sfintelor Scripturi nu există. Este de asemenea adevărat că limba originală folosită în scris majoritatea cărților din Biblie - ebraice. La fel de adevărat este faptul că este foarte important să înțelegem Biblia pe baza contextului său cultural ebraic.
Cu toate acestea, Dumnezeu vrea ca mesajul lui a fost clar. De aceea, El a binecuvântat și ghidat reformatori anterioare, care au tradus cuvintele sale în limbile locale ale Europei medievale. Cu toate că aceste traduceri au fost departe de a fi perfectă, Dumnezeu a ales oamenii să aibă acces direct la conducerea lui în Biblie, ocolind preoții și toți cei care ar putea acționa ca un mediator.
Alexander Bolotnikov,
Director al Centrului de Cercetare „Shalom“
teologie de doctorat
Traducere din limba engleză sursa Alexandra Obrevko - Boruch