-O limbă străină de stat încastrarea arta - tema de articole științifice despre lingvistică citite

Turkisms în traducerea (bazat pe romanul „Jameel“ Ch.Aitmatov)

-O limbă străină încorporate în poezie și proză de text

Realități și căile de transmitere în textul adaptării într-o limbă străină

Cultural marcat de unități, ca mijloc de creare a imaginii România (bazat pe povestea lui Sandy Rabbit «Veronika. Poveste Siberiana“»)

Textul lucrării științifice pe tema „incluziuni de limbi străine: stadiul tehnicii“

Indice 81-115, 8.1'373.45

blotches STRAINE: STADIUL ACTUAL AL ​​PROBLEMEI

Institutul Pedagogic de Federal University Sud, Rostov-pe-Don, [email protected]

Cuvinte cheie: incluziuni de limbi străine, limba sursă, transliterare, contact de limbă

Articolul este dedicat unor aspecte problematice ale particularităților funcționale ale fragmentelor străine la inteleptul dezvoltarea limbajului de astăzi. sunt luate în considerare problemele de adaptare semantică, grafică și funcțională a fragmentelor străine în textele contemporane.

Cuvinte cheie: fragmente străine, limba sursă, transliterare, contact de limbă

În semasiologie modernă a recunoscut că semantica nu poate fi redusă la trimiterea, acest cuvânt nu doar antropocentric, etnocentrică-l, și fiecare limbă formele sale „universul semantic“ [1]. Cu toate acestea, este evident că, fără a fi literalmente elemente ale sistemului limbii române, cuvinte străine joacă un rol important în generarea discursului contemporan și, prin urmare, ar trebui să fie supuse unei examinări speciale. atitudinile tradiționale față de ele ca buruieni, se bazează pe bine-cunoscut teza despre gradul de utilizare a cuvintelor străine, dar este îndoielnic că o astfel de abordare corespunde domeniului de aplicare și rolul acestui fenomen. Din păcate, „avem încă scăpat de ideologia veche a conținutului, dar nu și principiul percepției ideologice a lumii ca un întreg“ [2], iar acest lucru se reflectă în abordarea inclusiv vocabularul de origine străină. În ceea ce privește metafora susținută

- „buruieni“, care, de fapt, chiar și biologi recunosc că planta este considerată o buruiană, deoarece oamenii pur și simplu nu știu proprietățile sale benefice.

În studiile de lingvistică există o tendință de incluziuni de opoziție de limbă străină de împrumut lexicală, diferitele abordări sunt prezentate la volumul real și starea de incluziuni de limbi străine.

Prin L.P.Krysina definiție, blotches limbă străină. - „nu grupuri închise de cuvinte, a căror utilizare se datorează familiaritate cu o limbă străină vorbind, anumite trăsături stilistice și de gen de exprimare“ [5] V.S.Gimpelevich intercalate de non-nativ înțelege „unități de vorbire care conțin complet sau parțial inosistemnye semne semantice, morphemic grafice sau unități lingvistice date înconjurat“ [6]. N.A.Eremiya consideră că blotches de limbi străine - un „grupuri besperevodnye de cuvinte și fraze dintr-o limbă în alta“ [7].

Statutul unui cuvânt străin în limba depinde de lexicală, gramatical și fonetic de asimilare. În clasificarea următoarelor tipuri de bază se disting prin gradul de asimilare de împrumut, am ekzotiz-și limbi străine blotches. În conformitate cu abordarea A.M.Babkin declarat propune alocarea acestor două tipuri de expresii de limbi străine ca traductibil și netransliterirovannye. El susține că „intraductibilitate unor expresii de limbi străine

Nij și cuvânt - un motiv pentru asimilarea lor limbă-zaimstvovatelem. Asimilarea morfologică și transliterare - un indicator al gradului de asimilare a împrumuturilor în limbi străine“[8].

D.E.Rozental în considerare la clasificarea funcției barbarisme bazată pe faptul că trebuie să: 1) să faciliteze transferul conceptelor relevante (realități și termeni) și crearea culorii locale; 2) să fie „înseamnă satira pentru oameni derâdere lingușitor inostranschinoy, înseamnă caracteristici de vorbire ironice ale personajului“ [10].

În 1986 Yu.T.Listrova-adevăr într-o monografie specială [11] clarifică conceptul de „blotches de limbi străine“ și conduce propria sa clasificare, care reflectă diferitele tipuri de limbi străine incluziuni strukturnosemanticheskie caracteristice limbii și literaturii din perioada sovietică mass-media. Dar clasificarea propusă nu corespunde stadiului actual al întrebării. Deci, există, în special, să nu ia în considerare astfel de caracteristici ale moderne de ziare și reviste discursul, ca utilizarea de scrisori de limbi străine din cuvinte românești (cum ar fi „zhaYaa“), precum și funcționarea (de multe ori desemantised) elemente ale unei limbi străine, în special a articolelor care nu se află sub nici un caz să devină componente complete ale sistemului (de exemplu, «lacomia“ - numele revistei).

Miercuri Filmul „ZHAIL“ cu neclar pentru ceea ce asumate limba engleză litere «R» (în transcrierea „o“, - un interjecție preferat de oameni care duce o campanie la televiziune și în mod constant este „aaa“ tragere) este prelungită, dacă este folosit vizionarea chiar zalooplennym ușor - filmul -klipom, care nu au nevoie de la egal la egal (www.ekranka.ru).

„VIA ZHAIA“ - un proiect modern incredibil incendiare muzicale, care efectuează acoperă versiuni ale hit-uri străine și românești populare (www.via-jara.ru).

În acest moment, restaurantul se va transforma în Bali plaja însorită. foc tropical cald, livrate direct de la Bali, se va aprinde o flacără luminoasă, îndărătnic dashih inimile, și a lui ajuta barajul ZhaYaa pentru a realiza gândurile cele mai secrete și imaginația fără limite (www.piternights.ru/articles/in_BALI).

Unitate-o limbă străină pătrunde în sistemul limbii, trecând prin etapa de inserții de limbi străine. Necesitatea unui element este definit ca lingvistică (prezența semantică a anumitor tonuri în cuvântul sensul străin) și extra-lingvistice (-spre

Desigur, pentru limba română nu este tipic ca o combinație de sunete (p'y) la sfârșitul cuvântului. Dar acest tip de element grafic de transformare a limbii străine nu numai că nu sunt conforme cu transliterație, dar, de asemenea, duce la inducerea în eroare mulți cititori care nu sunt bine cunoștință despre cultura graffiti (echipaj în traducere din limba engleză - o echipă, un grup). W- în acest Litera exemplu este un anumit element de design, într-un mod special de a atrage atenția cititorului. Acest tip de utilizare, în opinia noastră, poate fi numit-o limbă străină graphemes. Acestea nu sunt cuvintele, nu poartă nici o semantica dominante sunt lipsite de relevanță element care formează text. Cu toate acestea, ca urmare a utilizării lor a cuvântului apar hibrizi având caracteristici îmbunătățite și să promoveze actualizarea pragmatică expresiv ca vorbire și text.

După cum sa menționat mai sus, acest tip de fenomen este destul de greu să se adapteze la grafica textul în limba română, rezultând într-o problemă de transliterare a elementelor de limbi străine.

Transliterare Termenul nu are nici o interpretare comună a literaturii științifice. În „Dicționarul de termeni lingvistici“ o transliterare este înțeleasă ca „de litere ale cuvântului străine folosind limbajul sursă al sistemului, care poate fi realizat și implementat în procesul de intrare și de adaptare a“ străine „cuvinte în limba de împrumut“ [13]. „Lingvistică Dicționarul Enciclopedic“

(LES) definește transliterat ca „transferul Literal textelor și a cuvintelor individuale înregistrate cu un sistem grafic unic, înseamnă sistem grafice diferite. În practică transliterare rus uneori numit transcriere de cuvinte străine practic înseamnă grafică rusă „[14].

Potrivit A.V.Superanskoy, transliterația este aplicabilă neromane menționate anterior, pentru transferul lor la grafia latină și grafică rusă transliterate nu poate fi [15]. Prima transliterare se bazează pe grafic

L.V.Scherba a scris că există un principiu trans-literatsionny. aspect Investigarea fonetikoorfograficheskogo implică căutarea principiilor orfografirovaniya de împrumut ca principiu morfologică - principal în ortografia românească - este dificil să se aplice de împrumut: structura graphemic cuvintelor de limbi străine la aceeași neologismul, din punct de vedere al limbii române, poate fi nechlenima și de neînțeles. În plus, spun doar Scherba, ortografice-TION a creditelor în conformitate cu acest principiu, diferit pentru cuvântul nominal și substantivelor proprii. În căutarea pentru dezvoltarea rapidă substantive și cuvinte comune „le transforma în națională“ principiul transliterare-TION trebuie evitată, și ghidată principiu numai fonetic. Pe de altă parte, „studiul limbilor străine, în multe cazuri, ar fi facilitată în mod considerabil printr-o punere în aplicare consecventă a principiului transliterare, a sprijinit-ar, la rândul său, și asimilarea grafiei românești de cuvinte împrumutate, în timp ce acesta va interfera cu absorbția atunci când dominația indiviza a principiului fonetic“ [ 16]. Cu toate acestea, el a crezut, de asemenea, că prenumele și numele de locuri trebuie să fie conforme cu scrierea lor originală. Cu toate acestea, nu se poate uita I.A.Bodu-Ena de Courtenay, care a avut o poziție diferită și a scris că transferul de scriere limbi străine „dezvoltă sclavia la litera și dorința de a scrie, în ciuda a rostit cu voce tare caracteristicile auditive ale propria lor limbă,“ deoarece scris - „singura realitate în pe plan internațional „[17].

Există două tendințe opuse în introducerea de inserții de limbi străine în text. cuvinte străine, necunoscute sau nefamiliare - Primul

Miercuri Sau Flashback Flashback (poziția în «Playboy» revista); Sau: Flashback (. Engleză) - flashback, Flashback (poziția în revista "OM").

Acest tip de intrare de cuvinte străine este cel mai interesant de a explora:

4) cuvinte străine pot intra în relații paradigmatice (adesea sinonime), cu elemente rusești și de limbi străine care dezminte poziția tradițională a imposibilității intrării lor în relațiile Syntagma-paradigmatice.

Abundența elementelor de limbi străine în paginile mass-media moderne nu mai este o tendință la modă. De multe ori, scriitori moderni și jurnaliștii deja nu se poate face fără în textele lor nu au fost prezenți astfel de unități. Deci, putem spune că utilizarea frecventă a cuvintelor străine

- nu este doar un moft, ci o etapă naturală în dezvoltarea limbii moderne, care vor fi detaliate mai târziu, iluminat de experți în domeniul istoriei de dezvoltare a lingvisticii. Analiza stadiului actual al problemei relevă aspectele neexplorate ale inserțiilor de limbi străine, precum și descrierea lor teoretică. Pentru o analiză corectă a acestui fenomen lingvistic este necesar nu numai să definească în mod clar statutul și domeniul său de aplicare, dar, de asemenea, să dezvolte o bază consistentă de calificare.

3. LV Szczerba Pe conceptul de „încurcarea limbilor“ // sistem de limbă și activitatea de vorbire. M., 1974. p.61.

4. Leontiev AA // Întrebări de vorbire. 1966. №7. S.60-68.

5. Krysin LP Cuvinte străine în limba rusă modernă. Nauka, Moscova, 1968. P.47.

6. Gimpelevich VS // oamenii de știință. Rec. Ministerul Azerbaidjanului al Învățământului Superior. SSR. 1974. CH.12. Ser.4. P.89.

7. Ieremia NA Pe principiile de selecție și exotism de incluziuni de învățare a limbilor străine în dicționare // Studii lingvistice. M., 1976. p.84.

8. Babkin AM expresii de limbi străine ca parte a problemelor frazeologiei ruse // filologiei moderne. M., 1966. S.216.

9. Vlahov C. Florin C. Relații Internaționale. M. 1980. p.263.

10. Rosenthal DE Modern Română: Proc. alocația. M, 1974. S.80-81.

11. Adevărat Listrova-YT Selecția și utilizarea de inserții de limbi străine în limba literară rusă a secolului al XIX-lea. Voronezh, 1986. 144 p.

14. lingvistică Dicționarul Enciclopedic / Ed.

15. Superanskaya AV Probleme de transmisie împrumutat de vocabular onomastică în // Onomastica română și norma. M., 1978. p.20.

16. LV Szczerba Teoria literelor românești. L. Știință 1983.

17. Boduen De Courtenay IA Fav. tr. de lingvistică generală. V.2. M. Editura Academiei de Științe a URSS p.86, 1963..